iulie - august tot zbuciumat

Toate bune si frumoase la casa omului nu?
Numai ca e nevoie si de mobila! Eh am facut rost de bani si am dat avans la un nene care a mai facut prin bloc pe la noi si chiar a facut treaba buna! I-am dat 2200 avans, apoi a mai cerut 600 ca mai e nevoie,,, apoi ,.. ati ghicit... ioc mobila si ioc bani!

E un cunoscut de-a vecinului usa-n usa cu mine, dar deh, ce-are una cu alta, parca eu n-am in familie exemplare dintr-astea? iau banii omului si du-te? a mintit ca i-a sechestrat cineva materialele, unde le dusese sa le prelucreze, odata cu fabrica respectivului. L-am asteptat, l-am amenintat cu politia si cu justitia si cu judecata si cu tot restul si nimic, omul din cand in cand raspunde la telefon si promite ca pana la sfarsitul saptamanii o aduce.... hahaha si tot asa... uneori nu raspunde cu zilele! De inteles ati inteles despre ce e vorba! Vecinul a spus ca imi va fi martor la proces si toate cele, avem si o hartie facuta de mana... justitia e prea mica pentru debitul de "intreprinzatori" si dupa cum mi-a sugerat si politia romana (3 sectii la rand, S22, S25 si Politia Bragadiru) ramane varianta cu ochi pentru ochi!

Alta dandana este cea cu UK-ul evident care ma tot urmareste! Am primit o oferta de lucru pe Tir de 650-750 /week plus overtime si diurna si ghici ce? Am acceptat, am dat test de engleza online, am trimis cv-uri la companie, am stabilit data plecarii cu greu ca sa pice pe concediu de aici, am luat bilet de avion si in ultimile 3 zile m-am intors pe fata si pe dos si am renuntat!

Nu pot sa spun cat de greu a fost sa aleg, va urez sa aveti si voi parte de asa ceva! Insa alegerea mea a fost asa: nu ma forteaza nimic foarte in momentul asta, stau si eu linistit de o luna cu fetele mele la casa noastra (fara mobila), Anne este un focar de bucurie sufleteasca din care nu vrei sa pierzi nimic si rezultatul final nu se stie daca ar fi meritat toata povestea! Entuziasmul cu Uk-ul mi-a cam pierit si stiu de ce... odata cu vremea apare si resemnarea si te resemnezi atat de bine incat uiti si ce-i frumos ca sa nu mai suferi! La fel am facut cand au stat fetele plecate 2 luni: atat de mult mi-am impus sa nu ma afecteze incat ma intrebam apoi daca mai simt ceva. Din fericire mi-am revenit repede. Tot asa s-a intamplat si cu Anglia: am uitat tot ce era frumos, cu exceptia a catorva amintiri care inca mai ravasesc batrana minte a mea si a catorva poze care intr'ardevar exprima motivul pentru care sa mergi acolo! In schimb eforturile si responsabilitatea sunt uriase iar rezultatul final nu este garantat!

Ehe, floricele...... cum spune reclama!

Acu sunt pe picior de concediu si urmeaza sa stau si eu la pescuit la tara sa ma odihnesc intr-adevar! (se va intampla ceva nu-i clar?)

Am uitat sa spun ca s-a intamplat si ceva minunat? DA! Mi-am luat motocicleta! AM cumparat-o de la Vlad cu finantare externa (evident dar si confidential). Am avut emotii extraordinare de care n-am mai simtit de mult (emotii de bucurie). Am rulat si eu cat am putut prin periculosul si imputitul oras plin de oameni in care locuiesc si m-am linistit! Mi-am hranit neimplinirea iar acum e timpul sa o las la grajd! Poate ar fi bine sa n-o vand si sa o tin drept bibelou! Tare greu e sa renunti la ea!

Pe data viitoare!